Herta Müller a luat premiul Nobel pentru literatură

Aş putea paria un deget că ziarele o să colcăie de “o româncă ia premiul Nobel”, fără să ia în considerare faptul că scriitoarea, deşi născută în Banat, este de origine germană şi a emigrat în 1987.
Plus că majoritatea operelor ei sunt scrise în limba germană.

LE: Iaca.

De ce mă enervează chestia asta, care de fapt, are o importanţă mică? Pentru că până ieri, 95% dintre români habar n-aveau cine e. Acum se bat în piept că e “româncă de-a noastră.” Nu e. Că nu “de bine” a plecat şi a rămas în Germania.

Şi dacă ar fi rămas la coada mioriţei, probabil n-ar fi fost promovată în lumea literară.

Credeţi că ar fi atins renumele pe care-l are acum dacă ar fi fost publicată în România şi promovată de, să zicem, Polirom sau Humanitas?

LLE: Uite şi un articol despre popularitatea scriitoarei în România. Deci marş de-aici cu mândria naţională!

A propos, oprele ei (chiar şi unele traduse în limba română) le veţi găsi fără probleme la Institutul Goethe din Bucureşti. Pentru că, nu-i aşa, e o autoare germană.

You may also like...

4 Responses

  1. Zenu says:

    Și ce dacă? A scris în germană și a emigrat la Berlin, dar din câte știu io, ea spune povestea dictaturii ceaușiste, deci, așa sau altfel, scrie și pentru români. Oricum e un mare eveniment pentru România.

    De ce cultura românească „dă lovitura” peste mări și țări și, nicidecum, la ea acasă, e o enigmă. Chestia cu traducerea e puerilă. Am impresia că lipsește un mediu critic sănătos. Poate lucrurile prea se iau în bășcălie?

  2. Maddame says:

    Herta Müller e șvăboaică. Din câte știu, mama ei a fost deportată în Siberia pe motive etnice după cel de-al doilea război mondial.

    Cunoscând minoritatea germană din România, pot susține cu convingere că ei nu se identifică cu românii, ci și-au păstrat mereu o identitate separată (cu un fel de dârzenie și încăpățânare, aș putea adăuga). În ideea asta am subliniat că presa românească ar fi în gravă eroare să și-o asume pe Herta Müller.

    În legătură cu problema culturii românești, cred că HM nu ar fi avut niciodată succes în România, din simplul fapt că romanele ei zgândăresc niște răni care nu ni s-au vindecat încă. La fel ca și Cristian Mungiu cu al lui 4,3,2…

  3. Zenu says:

    Mi-ai stârnit curiozitatea. Sunt tentat să întreb de ce nu s-au vindecat rănile încă – poate cărțile Hertei Muller și filmele lui Cristian Mungiu sunt leacul? Dar cred că va trebui să citesc mai întâi să văd despre ce e vorba.

    Filmul lui Mungiu l-am văzut. Mi s-a părut oarecum lipsit de speranță. Sunt sigur că lucrul acesta a fost intenționat drept provocare, dar parcă ar fi pus sare pe rană…

    P.S. Poate că șvabii nu se identifică cu românii, dar îi identificăm noi (voi?) în locul lor 😉

  4. Zenu says:

    …toate romanele îşi plasează acţiunea în România. Interviu cu HM la Radio Europa Liberă http://www.europalibera.org/content/article/1847086.html

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *