Motivaţional
- “Acest program revoluţionar îţi va schimba viaţa.”
- “Acest film îţi va schimba viaţa.”
- “Această carte de autoeducare te va face omul perfect în două săptămâni.”
- “Milionar cu viteza luminii.”
- “Această dietă te va schimba în timp record.”
Dă-mi voie să ridic o sprânceană a sarcasm.
Prietene, chiar dacă timpul se contractă mai mult pe zi ce trece, chiar dacă informaţia se dilată exponenţial şi devine imposibil să acumulezi măcar un procent infim din ceea ce se creează zilnic, chiar dacă îţi doreşti să fii frumos, bogat şi plin de succes, nu se va întâmpla.
Nimic din ceea ce poţi aplica pe tine sau la tine nu te va schimba peste noapte. Că îţi place sau nu, eşti condamnat ori la mediocritate, ori la un proces lung şi dureros de transformare, care numai plăcut nu va fi şi unde te vei trezi demoni care nu te vor face în niciun caz fericit.
Nu există reţete minune, nu există programe senzaţionale sau algoritmi în stare să transforme un broscoi în prinţ, oricât de mult ai fi studiat scena sărutului.
Şi e bine aşa. Un lucru am învăţat în nişte decenii şi jumătate: totul în viaţă trebuie muncit. Cel puţin de noi, ăştia 95% dintre oameni care nu apărem la televizor. Orice succes are muncă în spate, nu numai muncă frumoasă ci şi multă rutină, şi nimic nu se întâmplă peste noapte.
Deci dacă vrei să fii deştept, informat, frumos şi iubit, dă-i drumul! Dar aşteaptă cel puţin un an înainte să evaluezi rezultatele şi să vezi dacă ţi-a mers sau nu.
Dacă unui embrion îi ia 9 luni să se transforme într-un mic om (şi e, vorba-ceea, într-un mediu unde totul îi vine mură-n gură) tu cum te-ai gândit că poţi să devii un mare om în zece zile?
PS. Acuma dacă-mi vii cu argumentul că oamenii nu se schimbă, mai bine nu veni. Faptul că ţie îţi lipseşte voinţa nu înseamnă că poţi generaliza asta asupra tuturor.
dar oamenii nu se schimba .
si in mod cert iti poti schimba viata intr-un an de zile si poti deveni bogat intr-un an de zile si toate cele . si asta fara sa apari la televizor .
si din nou … oamenii nu se schimba . doar aleg alte drumuri … si in cele din urma viata lor se schimba . dar oamenii nu se schimba . e o diferenta .
Mă bucur că ai înţeles tot ce am spus. 😀
Singura cale sa devii milionar cu ajutorul unei carti motivationale este sa scrii una 🙂
Trebuie să-i dau dreptate omului de la colţ: oamenii chiar nu se schimbă. Nu ştiu exact când se formează caracterele, probabil există anumite traăsături cu care te naşti şi apoi se mai modelează până la un anumit moment dat în viaţă. Dar de schimbat, nu se schimbă 🙂
Nici copiii nu te schimbă?
Mă gândesc la un om foarte egoist. Extrem de egoist. Crezi că faptul de a deveni părinte îl poate schimba?
Depinde de perspectivă – unii nu se dau în vânt după schimbări. Iată io: programul minimum este ca io să rămân io (adică să nu decad moral 🙂 să nu mă las copleşit de rutină, să nu-mi uit “rădăcinile”, să nu fac vreo greşeală fatală 🙁 etc.) Program defensiv sută la sută. Dacă mai prind şi vreo nirvană în timpul vieţii – e musai; dacă nu – asta e.
În orice caz a pretinde să ne schimbăm într-o săptămână denotă cât de puţin realizăm cine suntem în realitate acum. Poate ăsta e trucul – să realizăm?
Nu vreau sa mă dau cu filizofii pe aici însă orice schimbare posibilă pentru societate (a noastră) este direct dependentă de schimbarea consumată în noi înşine (şi nu doar dorinţa stupidă şi oarbă de schimbare), spre exemplu câştigul la loterie a unu milion nu te face milionar nici pe departe. Da, adevăr e că schimbarea în noi o făurim cu mult efort, molfăind aceleaşi greşeli, dar sunt şi excepţii (foarte rare) când schimbarea în noi apare rapid şi “revelativ”, doar că şi pentru aşa ceva trebuie să ai un spirit receptiv, totdeauna deschis (ceea ce la fel trebuie dresat în timp).
De fapt noi totdeauna avem parte de schimbări “majore” şi frumoase (spre exemplu după lecturarea unei cărţi copleşitoare tu nu vei mai fi acelaşi), problema e că prea mulţi oamenii sunt naivi şi în această naivitate sunt avizi pentru schimbări superficiale (de genul sa fii milionar), înglodaţi în frustrările trecutului ce nu le permit să caute schimbarea în sine (pentru sine) ci mai mult schimbări pentru ochii altora din jur… şi iată că toţi aceşti autori încearcă să profite de această situaţie, ca orice vâzător ce se respectă – dacă omul e gata să plătească, păcat să nu-i oferi. Că doar scris a fost – “bate şi ţi se va deschide”, numai că aici e mult mai propice parafrazarea poietului – “bate si vei fi bătut” :).
Tare-mi place perspectiva ta. Cred că o prefer pragmatismului meu legendar.
Eu cred că nici copiii nu te schimbă. Nu radical. Schimbă anumite comportamente contextuale: de exemplu renunţatul la ieşiri cu prietenii sau la micile plăceri ale vieţii (gen manichiură săptămânală, pentru cine nu-şi mai permite, de exemplu). În esenţă însă nu prea am văzut schimbări, nici măcar la persoane pe care le-am revăzut după 10 ani. Ba dimpotrivă, ce-a fost “rău” s-a accentuat 😀
Omul este un animal social si se supune unor conventii sociale. Caracterul fiecaruia nu prea are legatura cu comportamentul vis-a -vis de ceilalti.
Exemplu: intr-o firma, un sefulet de birou cu 3 maxim 5 subalterni
-in fata subalternilor balaur, umflat in pene, cel mai dastept din Univers
-in fata directorului, mielusel, aplecat de la mijloc intr-un unghi care sa permita contactul buzelor respectivului cu posteriorul directorului
…ambele variante se petrec la cateva minute distanta.