Poveste horror

Seară liniștită la conac, în care familia M se uită, alături de o pungă cu nuci și o bere, la Ducktales.

Familiei M îi plac mult poveștile cu rațe, drept pentru care Maddame intră grațios pe net să găsească episoade noi. Care sunt rara avis, pentru că puțină lume matură este atât de cretină încât sa privească sus-numitul serial.

Dar, victorie, șampanie, ura! Găsesc 4 (aur, nene) episoade. Mă pun pe download cu sârg. Le văd, unul câte unul, cum se instalează comod pe calculator.

Iau o bere, dau dublu click pe primul episod, muzica tace și se aude o voce. O voce străină, crudă. Am simțit fiori reci pe șira spinării.

Ducktales era dublat în ungurește.

LE: Domnul M a citit postul de mai sus. În secunda 2 era cu pliscul în urechea mea: “Cum poţi să scrii aşa ceva, ne faci de căcat pe net, o să creadă lumea că suntem nişte cretini!”

Drept pentru care am promis să fac corecturile de rigoare.

Deci, stimabililor, vă rog prin aceasta să luaţ la cunoştinţă:  Domnul M nu mănâncă nuci.